Prietenii falși se cunosc la greu | TurboHit Zone

PRIETENII FALȘI SE CUNOSC LA GREU [Strofa 1]Când masa era plină, veneau nechemați, La fiecare pas îmi spuneau că-mi sunt frați. Îmi lăudau curajul, succesul și jocul, Și ridicau paharul când îmi surâdea norocul. Când roata s-a întors și n-am mai fost pe val, Au dispărut cu toții de parcă eram rival. Telefonul a tăcut, n-a mai sunat mereu, Atunci am înțeles cine era omul meu. [Refren]Prietenii falși se cunosc la greu, Când nu mai pot lua nimic din ce-i al meu. La bine vin toți și se-așază la masă, La primul necaz nu mai trec pe acasă. [Strofa 2]Le-am dat încredere și loc la mine-n casă, Ei mi-au dus vorbele din masă-n altă masă. În față îmi jurau că nu mă vor trăda, În spate pregăteau momentul de-a pleca. Mi-au măsurat câștigul și tot ce am primit, Dar n-au văzut cât sânge în muncă am zidit. Nu m-au rănit străinii pe care i-am ocolit, Ci oamenii pe care aproape i-am primit. [Refren]Prietenii falși se cunosc la greu, Când nu mai pot lua nimic din ce-i al meu. La bine vin toți și se-așază la masă, La primul necaz nu mai trec pe acasă. [Strofa 3]Am strâns din dinți și singur m-am ridicat, Cu fiecare pas am devenit mai calculat. Cei care au rămas n-au cerut niciun ban, Au stat lângă mine când nu aveam un plan. Acum că urc din nou, îmi scriu ca altădată, Dar pentru interes ușa rămâne încuiată. Le văd intenția ascunsă în salut, Nu uit cine-a rămas și cine s-a pierdut. [Bridge]Mai bine doi aproape, cu sufletul curat, Decât o sută-n jurul meu cu gândul calculat. Respectul nu se cere și nici nu e de vânzare, Se vede când necazul îți bate tare-n cale. [Refren]Prietenii falși se cunosc la greu, Când nu mai pot lua nimic din ce-i al meu. La bine vin toți și se-așază la masă, La primul necaz nu mai trec pe acasă. [Strofa 4]Nu-i spune frate celui ce vine pentru bani, Privește ce-a făcut, nu câți îl știi de ani. Un om adevărat nu pleacă la furtună, Rămâne lângă tine și luptă împreună. Când pierzi ce ai în mână, câștigi un adevăr, Vezi cine îți e umbră și cine îți e scut. Nu port ură în mine, dar țin minte mereu, Prietenii adevărați rămân și când e greu. [Refren final]Prietenii falși se cunosc la greu, Când nu mai pot lua nimic din ce-i al meu. La bine vin toți și se-așază la masă, La primul necaz nu mai trec pe acasă. Prietenii falși se cunosc la greu, Când lumea pleacă, vezi cine-i omul tău. Nu vorba spusă tare îți arată cine este, Ci omul care rămâne la capăt de poveste.